Cu aceste cuvinte se încheia articolul „Cei ce nu trebuie uitați” din ziarul „Românismul”, care apărea la Târgu-Jiu, sub conducerea lui Ștefan N. Bobancu, la 27 decembrie 1918. Învățătorul Ioan C. Diaconescu, locotenent în rezervă, din Arjoci-Godinești, făcea un apel la atenția ce trebuie acordată „fiului țăranului, numeros, care n-a cunoscut până acum decât mizeria și n-a fost decât dator. Mulți se folosesc de vitejia și eroismul țăranului de… la Jiu, Olt, Oituz, Mărăști și Mărășești. Și azi încă mai sună aceeași coardă a trecutului, cu obiceiul de a se mândri și lăuda mai mult alții cu faptele celor care le-au săvârșit. Jiul, Oituzul și Mărăștii prea sunt citate de cei care nu le-au cam văzut; vorbesc de tranșee prea mulți cei care nu le-au săpat niciodată. Au fost pe front după câte se vede și acei care n-au văzut Nemți decât în teritoriul fost ocupat și nici n-au îndurat nimic de pe urma barbarilor cotropitori.”[1]
Ca un arc peste timp se cuvine să reținem rândurile scrise în „Românismul”, o veritabilă tribună a luptei naționale, de către înv. Ioan C. Diaconescu în urmă cu un secol: „Ciobanul din munții Gorjului și plugarul de pe Valea Jiului care au știut să facă și pe ostașul, care au uimit pe toată lumea, sunt prea puțin discutați. Această stare de lucruri nu-și mai are acum locul și maxima „În urma războiului, mulți viteji s-arată”, trebuie înlocuită cu aceea de: „Dați fiecăruia ce este al său!”[2]
[1] „Românismul” (Târgu Jiu), An IV, nr. 7, din 27 decembrie 1918, p. 1.
[2] Ibidem.
* sursa foto: http://www.asociatiapleniceanu.com
Asociația cultural - istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” 