Biserica din Vădeni. Trecut şi prezent

biserica1

În peisajul lăcaşelor de cult din Oltenia, printre bisericile şi mănăstirile declarate obiective cu valoare istorică, se numără şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Jiu (cartierul Vădeni). Aceasta a început să fie construită pe la 1700, fiind ctitoria marele Ban al Craiovei Cornea Brăiloiu şi a urmaşilor săi, respectiv fii acestuia, Dositei Monahul, împreună cu fratele său Vasile, desăvârşind ansamblul, prin realizarea picturilor murale ce decorează interiorul bisericii încheiate în anul 1733. 

Prin prezenta lucrare, înarmaţi cu multă atenţie şi răbdare, încercăm să intrăm într-un spaţiu de istorie locală, din zona de nord a Gorjului, foarte bogat dealtfel în evenimente şi relatări cu caracter istoric.  

Cercetarea noastră are în vedere numeroase izvoare istorice, majoritatea provenind din fonduri arhivistice locale, dar şi centrale, lucrări, studii şi articole referitoare la existenţa de trei secole a Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Jiu. Toate acestea ne-am străduit să le utilizăm în deplin respect faţă de rigorile tehnice ale cercetării ştiinţifice, fără a miza însă în demersul nostru pe exhaustivitatea tratării unui astfel de subiect, încercând mai degrabă să determinăm o tratare proporţională cu interesul urmărit pe întreg parcursul lucrării.

Metoda pe care o vom folosi în redactarea acestei lucrări va fi o îmbinare a metodei descriptive cu cea istorică şi exegetică, privind incursiuni în subsidiarul vieţii spirituale din zona de nord a Gorjului, în secolele XVII – XXI.

Structurată în cinci capitole, cercetarea de faţă, se doreşte o lucrare monografică a celui mai vechi monument eclesiastic al municipiului Târgu Jiu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Am avut în atenţie tratarea unui subiect abordat până acum tangenţial în lucrări cu caracter istoriografic, de istoria artei sau în rapoartele de inventariere ale Mitropoliei Olteniei, prima descriere mai amplă a acestui monument eclesiastic făcând-o cunoscutul istoric al Gorjului, Alexandru Ştefulescu, într-o micromonografie de 32 de pagini, cu două planşe, apărută la Târgu Jiu în 1896.

În prezent, Biserica purtând hramul „Adormirea Maicii Domnului“, este inclusă pe lista monumentelor istorice (cod GJ-II-m-A-09185.02), reprezentând o construcţie extrem de interesantă din punctul de vedere al istoriei arhitecturii şi artei eclesiastice româneşti.

Prevăzută iniţial cu drugi puternici de lemn, aşezaţi în zid, care închideau uşile, precum şi cu o cameră secretă situată sub clopotniţă, biserica, concepută mai degrabă ca o „fortăreaţă” – pentru refugiu în caz de primejdie – arată ingeniozitatea constructorilor în a crea populaţiei mijloace de a se feri din calea primejdiei turceşti, dar nu numai. Construcţia, în stilul tradiţiei bizantine, impresionează prin masivitate, înfăţişare severă, precum şi prin bogăţia picturii în frescă din interior.

De-a lungul celor trei secole de existenţă, biserica a fost supusă unui veritabil martiriu fiind jefuită şi supusă atacurilor turcilor, sau bombardamentului german în timpul Primului Război Mondial.

Lucrarea vizează de asemenea şi istoria familiei care a ctitorit sfânta biserică, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, în viaţa politică şi de stat a Ţării Româneşti afirmându-se familia Brăiloiu.

Dacă până atunci înaintaşii Brăiloilor figurau doar în rândul marilor şi micilor boieri, cu funcţii ce nu ajunseseră în Sfatul Ţării (Divan), Cornea Brăiloiu – ctitorul bisericii din Vădeni,  pe lângă dregătoriile în care a fost ridicat, a ajuns pentru zece ani Ban al Craiovei. Ulterior, doi dintre fii săi, Barbu Brăiloiu şi Dositei monahul, vor ocupa funcţii de conducere în administraţia austriacă a Olteniei anexate.

 În mod normal, demersul nostru a avut în vedere şi descrierea monumentului, atât arhitectura şi plastica faţadelor, cât şi pictura murală. Biserica este ridicată din cărămidă, fiind un edificiu de plan dreptunghiular, încheiat în partea de răsărit cu o absidă semicirculară. În interior biserica prezintă împărţirea caracteristică, respectiv absida altarului, naos, pronaos, în partea vestică fiind încheiată cu un pridvor deschis, sintetizând armonios diferite procedee de construcţie ale arhitecturii vechi româneşti. În ceea ce priveşte decorul pictural al Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, acesta s-a realizat în programe. Tradiţia bizantină conduce pictura murală a acestui lăcaş de cult către un convenţionalism stilistic, în care, prin prezenţa ciclurilor legate de viaţa Mântuitorului şi a sfinţilor, se accentuează rolul bisericii, respectiv de educare religioasă şi morală a credincioşilor, de învăţare a lor în adevărul dreptei credinţe şi a vieţii creştine, precum şi de transmitere a cunoştinţelor despre viaţa Mântuitorului şi a istoriei Bisericii creştine.

Incursiunea noastră se încheie cu rolul pe care biserica l-a jucat în spaţiul spiritual al Gorjului rural, această ultimă parte având darul de a edifica acele aspecte, cunoscute sau mai puţin cunoscute, din atmosfera conservatoare a unei vieţi religioase trăită intens, cu profunde semnificaţii existenţiale.

Rolul bisericii în viaţa satului nu poate fi minimalizat, aceasta având un caracter formator prin rânduiala şi ritualurile impuse comunităţii spirituale.

Având ca scop binecuvântarea şi sfinţirea credincioşilor săi, precum şi a lucrurilor de care omul avea nevoie în viaţa sa religioasă, în general, biserica a venit în sprijinul doleanţelor de natură spirituală a omului.

Andrei Popete-Pătrașcu, august 2007

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s