Catalogul expoziției „Un prinț în țara lui Brâncuși”, realizată de asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, cu ocazia împlinirii a 78 de ani de la vizita lui Mihai I, Mare Voievod de Alba Iulie, în Gorj.
Fotografii din fondul Casei Regale al Arhivei Naționale a României.
Către sfârșitul perioadei interbelice, educația princiară nu se mai compara nicidecum cu educația aridă, oferită în trecut de suverani odraslelor personale. Carol al II-lea, primul născut în familia sa, a fost educat sub influența strictă a regelui Carol I, motiv pentru care și-a dorit să-și transpună în practică propria viziune asupra lui Mihai. De aici și ideea clasei palatine, unde fiul său se afla la școală și de multe ori în timpul liber alături de colegii săi. Pasionat de activitățile practice, de mecanică îndeosebi, a fost obișnuit de mic și cu sportul. Imaginile foto ni-l înfățișează în diferite ipostaze la mare sau munte, înot, călărie, schi sau săniuș. După 1930, data când Carol ocupă tronul țării, după odiseea din străinătate, a fost stabilit un program de pregătire sistematică, în care exercițiile fizice, jocurile sau sporturile practicate urmau a contribui la dezvoltarea armonioasă a fiului său.
La sfârșitul anului școlar, timp de o lună, se desfășurau „călătoriile de sinteză”, organizate de profesorii clasei palatine cu scopul de a le dezvolta elevilor abilități practice și capacități de observare, explorare și înțelegere a mediului natural, prin valorificarea cunoștințelor teoretice. Totodată, se avea în vedere omogenizarea colectivului de elevi, preculm și constituirea unei autentice comuniuni spirituale între ei și profesori.
O asemenea călătorie s-a efectuat între 11 – 28 iunie 1938, în prima parte Marele Voievod de Alba-Iulia și suita sa aflându-se în Gorj. Nu întâmplător, dascălii săi aleseseră acest județ. Istoria, așezările, bisericile și mănăstirile, monumentele naturii erau ținte educative de mare impact. Se afla aici și sculptorul C. Brâncuși, care lucra la Târgu-Jiu operele memorialului de război închinat celor care s-au jertfit pentru patrie: „Calea Eroilor”.
Scopul călătoriei era pe de o parte de „a completa cunoștințele Măriei Sale despre țara și poporul român vizitând o regiune nouă”, iar pe de alta de a întregi „rezultatele activității școlare printr-o sintetizare a cunoștințelor căpătate de Măria Sa până acum la diferite cursuri.” Pentru reușita programului erau selectate subiecte din zonă care să constituie pentru principe „motive de lectură, excursii, observație și reflexiune personală.” Nu numai cunoștințele din clasa a VI-a liceu, absolvită în acel an, urmau să se aplice în jurul temelor abordate, ci „întreaga învățătură de până acum”, dând naștere la „concepte culturale de ordin general și național”. Profesorii aveau obligația de a oferi explicații și date, dar sintetizarea „se va face prin lucrări generale care vor îngloba în același cadru punctele de vedere ale diferitelor cursuri.” Pentru aceasta, noțiune „grupă de materii” urma să aibă întâietate față de cea de „cursuri”. Existau două asemenea grupe: literară (Limba Română, Istoria, Filosofia, Limba Franceză, Limba Germană) și științifică (Geografia, Științe Naturale, Matemamatica, Fizico-Chimice).[1]
[1] D. G. A. N., Fond Casa Regală-Miscelanee, Dosar cu programul călătoriei pentru sinteză al Școlii Măriei Sale Marelui Voievod , pe timpul de la 11 – 28 iunie 1938, f. 1 -2.
Asociația cultural - istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” 