Biserica din Vădeni, leagăn de istorie și spiritualitate românească

Parohia „Biserica Adormirea Maicii Domnului” Vădeni. Protoieria Târgu-Jiu Nord

Istoricul comunității parohiale

În peisajul lăcaşelor de cult din Oltenia, printre bisericile şi mănăstirile declarate obiective cu valoare istorică, se numără şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu-Jiu (cartierul Vădeni, situat în zona de nord a municipiului Târgu-Jiu). Credem că denumirea Vădeni provine de la cuvântul latin vadum, loc unde apa este puţin adâncă şi malurile joase, sau de la o formulă imperativă Vade-Mecum (Mergeţi înainte!) pe care, potrivit tradiţiei, un consul roman a ordonat-o soldaţilor săi, în drum spre Sarmisegetusa. Prima menţiune documentară referitoare la Vădeni, astăzi cartier al municipiului Târgu-Jiu, apare abia în secolul al XVI-lea, într-un document din anul 1540[1].

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a început să fie construită înainte de anul 1700, fiind ctitoria marele Ban al Craiovei Cornea Brăiloiu, originar din Vădeni, şi a urmaşilor săi, respectiv fii acestuia, Dositei Monahul împreună cu fratele său Vasile desăvârşind ansamblul, prin realizarea picturilor murale ce decorează interiorul bisericii, în anul 1733.[2] Un merit deosebit l-a avut și familia Dumitru și Maria Pleniceanu care la cumpăna secolelor XIX-XX, au îngrijit sfântul lăcaș.

SANYO DIGITAL CAMERA

Istoricul bisericii parohiale

Fondată înainte de 1700, după unele informaţii în anul 1694, în apropierea casei lui Cornea Brăiloiu, ridicată încă de la începutul secolului XVII, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vădeni este construită în formă de corabie în interior, „simbolizând salvarea credincioşilor din valurile patimilor[3].

Pentru ridicarea sa, marele Ban Cornea Brăiloiu, ctitorul bisericii, a adus meşteri din Italia,[4] recomandaţi de însuşi domnitorul Constantin Brâncoveanu (pictat în pronaosul bisericii, peretele dinspre miazăzi), rudă îndepărtată cu Stanca Băneasa, soţia Banului Brăiloiu.

Prevăzută iniţial cu drugi puternici de lemn, aşezaţi în zid, care închideau porţile, precum şi cu o „tainiţă” (cameră secretă) situată sub clopotniţă, biserica, concepută mai degrabă ca o „fortăreaţă” – pentru refugiu în caz de primejdie – arată ingeniozitatea constructorilor în a crea populaţiei mijloace de a se feri din calea primejdiei turceşti,[5] dar nu numai. Biserica este ridicată din cărămidă, fiind un edificiu de plan dreptunghiular, încheiat în partea de răsărit cu o absidă semicirculară. În interior biserica prezintă împărţirea caracteristică, respectiv absida altarului, naos, pronaos, în partea vestică fiind încheiată cu un pridvor deschis.[6]

Construcţia, în stilul tradiţiei bizantine, impresionează nu doar prin masivitate și înfăţişare severă, ci şi prin bogăţia picturii în frescă din interior,[7] singulară, putem spune, în peisajul pictural al lăcașurilor de cult din Oltenia. Într-o inscripţie din proscomidia bisericii, se poate vedea scris: „Ranite, Gligorie, Vasile, zugrafi 7240 (1732 – n.n.), Ion Ucenic[8], pictorii bisericii.

Decorul pictural al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” s-a realizat cu frumoase motive floral-geometrice, caracteristice artei brâncoveneşti, cât şi celei post-brâncoveneşti. Un element interesant în ansamblul pictural al tabloului votiv ce decorează interiorul bisericii îl reprezintă chipurile sfinților și ctitorilor.

Pictura murală a fost restaurată între anii 1910-1912, prin grija Mariei Pleniceanu cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice, pentru ca ultima restaurare a picturii să se realizeze între anii 2002-2006, de către pictorul restaurator Romeo Andronic. Lucrarea a fost susținută financiar de către enoriașii parohiei Vădeni, Primăria Tîrgu-Jiu și Ministerul Cultelor și Culturii.

În ceea ce privește obiectele vechi de cult, manuscrise și cărți vechi pe care biserica le-a deținut de-a lungul timpului amintim: Evanghelie – 1794; Liturghier – 1887; Penticostarion – 1800; Apostol – 1820; Apostol – 1888; Cazanie – 1834; Carte de răspunsuri – 1834; Antologhion – 1779; Cartea cazaniilor – 1793; Icoană împărătească „Sf. Ioan Botezătorul” – 85 x 53,5 x 2,5 cm; Icoană împărătescă  „Isus Christos” – 85 x 53,5 x 2,5 cm; Icoană împărătească „ Maica Domnului cu Isus în braţe” – 85 x 53,5 x 2,5 cm; Icoană împărătescă  „Sf. Voievozi” – 73,5 x 50,5 x 2,5 cm; Cruce de lemn pictată „Răstignirea lui Isus Christos” – 195 x 113 x 3,5 cm (1849). Toate acestea au fost fişate şi fotografiate de către Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional al judeţului Gorj, în anul 1977, fiind preluate pe bază de proces verbal din dispoziția Sfintei Mitropolii a Olteniei și depuse la Mănăstirea Lainici.

În anul 1793, sfântul locaş era slujit de popa Ilie, aşa cum reiese dintr-o inscripţie, din proscomidia din partea dreaptă a altarului. Este urmat de popa Ioniţă – semnat în trei locuri diferite: 1811, 1816 şi 1833; popa Nicolae – semnat în 1839 şi în 1853,[9] preotul-institutor Dobroviceanu, al cărui numele poate fi citit într-o inscripţie zgrafitată în proscomidie, fiind semnată în anul 1869[10]. Începând cu anul 1873 va păstori în această biserică preotul Gheorghe Ciocănescu și va sluji până în anul 1938, când se va stinge din viață[11]. Îi vor urma, pr. Mihai Voinescu (1938 – 1966),[12] pr. Șerban Munteanu (1966 – 1983),[13] pr. Mihai Roibu (1983 – 1993)[14] și pr. Doru Drăghici[15] (1993 – prezent).

Dintre cantorii și epitropii care s-au perindat, începând cu anul 1890 (date mai vechi nu deținem) la stranele Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, amintim pe: Vasile Cernitoiu, Nicolae Cernitoiu, Savu Ionescu, Ionică Becherete, Titu Becherete, Constantin Martinoiu,Vasile Popescu, Florinel Săpun.

Cimitirul

Până în anul 1875, cimitirul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Vădeni se găsea în curtea bisericii. Ulterior acesta va fi mutat la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” de la Şişeşti, zidită în anul 1839. Se crede că locul zidirii în acest punct a bisericii se datorează faptului că Stanciu Şişescu, un boier al locului, a avut un fiu care a fost urmărit de turci şi ucis pe locul unde el a ridicat această biserică. Începând cu anul 2009, în urma măsurii administrative luată de Sf. Arhiepiscopie a Craiovei, cimitirul aparține de parohia Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” Vădeni.

Activități culturale și filantropice în trecut

Acțiunile filatropice ale Parohiei Vădeni încep încă din timpul Războiului de Independență, la 16 noiembrie 1877, 103 enoriași ai parohiei, oferind pentru cumpărarea de arme necesare ostașilor români, suma de 148 lei și 95 bani[16].

De-a lungul timpului, Biserica din Vădeni, prin grija și strădania preoților care au slujit, dar și a Consiliului Parohial, a susținut activitatea Școlii Primare din Vădeni, a înființat în anul 1940 un muzeu religios, care a adăpostit vreme de un deceniu, cărți bisericești vechi, îmbrăcăminte preoțească, prapori bisericești, icoane vechi pe lemn, sfeșnice, candele etc.[17] Tot la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” funcționa la 1940 și un cor bisericesc, iar în perioada celui de-al doilea război mondial, Biserica a subvenționat o cantină pentru copii săraci din parohie. În anul 1975, sfântul lăcaș avea să fie vizitat de către Î.P.S. Teoctist, Mitropolitul Olteniei de atunci, iar în 1980 de către Damaschin Severineanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, aceste vizite fiind consemnate pe filele Sf. Evanghelii. În 1987 Î.P.S. Nestor, vizita și el Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Vădeni, pentru ca la 24 noiembrie 2002, Î.P.S. Teofan, Mitropolitul Olteniei, să viziteze la rându-i sfântul lăcaș, apoi la 19 august 2007 să participe la resfințirea Bisericii, împreună cu un ales sobor de preoți. Vizitele înaltelor fețe bisericești au continuat și în următorii ani, în 2009 fiind prezent la Vădeni și Î.P.S. dr. acad. Irineu, Mitropolit al Olteniei.

 Profilul actual al parohiei

Astăzi Parohia Vădeni Nord numără 320 de familii. De la venirea pr. Doru Drăghici, prin strădaniile sale, s-a recondiţionat faţada exterioară și restaurat pictura murală, s-a realizat un nou acoperiş de tablă, s-a realizat porţionarea drumului de acces către biserică, precum şi renovarea cavoului familiei Pleniceanu. În anul 2007, s-a editat o monografie a bisericii (Biserica din Vădeni. Trecut și prezent, Tîrgu-Jiu, Editura Măiastra, 208 p.), un pliant cu informații despre istoricul Bisericii (Biserica din Vădeni. Trei secole de istorie), s-au organizat acțiuni omagiale și comemorativ-religioase la Monumentul Eroilor situat din apropierea bisericii, activități pastoral-misionare și culturale destinate tinerilor, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Gorj și Asociația „Școala Gorjeană”. Deasemenea, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Vădeni a fost inclusă în cadrul Proiectului Județean „Istoria de lângă noi. Ziua Internațională a Monumentelor Istorice”, sute de elevi trecând pragul sfântului lăcaș în ultimii ani. Enoriașii parohiei au susținut de-a lungul ultimilor ani, financiar și cu bunuri alimentare sau îmbrăcăminte, acțiunile caritabile organizate de diferite instituții locale, județene sau naționale.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Vădeni reprezintă astăzi cea mai veche biserică de zid din județul Gorj, cu o istorie de peste trei secole.

prof. ANDREI POPETE-PĂTRAȘCU

Această prezentare necesită JavaScript.

[1] Andrei Popete-Pătrașcu, Biserica din Vădeni. Trecut și prezent, Târgu-Jiu, Editura Măiastra, 2007, p. 26.

[2] Ibidem, p. 41.

[3] Ionel Becherete, Vădeni, satul eroinei Ecaterina Teodoroiu, Deva, Editura Corvin, 2003, p. 130.

[4] Ibidem, p. 129.

[5] Elisabeta Ancuţa – Ruşinaru, Târgu Jiu, C.C.E.S.J. Gorj, 1979, p. 53.

[6] Andrei Popete-Pătrașcu, op. cit., p. 117.

[7] Elisabeta Ancuţa – Ruşinaru, op. cit., p. 53.

[8] Apud Alexandru Ştefulescu, Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu Jiu, Tipografia N. D. Miloşescu, 1904, p. 304.

[9] Ionel Becherete, op. cit., p. 134.

[10] Andrei Popete-Pătrașcu, op. cit., p. 48.

[11] Ibidem, p. 60.

[12] Ibidem, p. 63.

[13] Ibidem.

[14] Ibidem, p. 64.

[15] Ibidem.

[16] „Monitorul oficial”, nr. 250 din 6 noiembrie 1877, p. 6321.

[17] Andrei Popete-Pătrașcu, op. cit., p. 61.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s