Gorjul s-a numărat printre primele județe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial. Localitățile gorjene au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.

Așa numitul Wirtschaftsstaab (Stat-major economic – n.n.) al administrației militare germane, aflat sub comanda colonelului Richard Hentsch, a stabilit un sistem de rechiziții de mare amploare a teritoriului ocupat, Gorjul făcând parte din zona militară de exploatare nr. 3, alături de județele Dolj și Mehedinți.

Compus inițial din zece secții – 1. Geografia țării, 2. Finanțele, 3. Alimente și furaje, 4. Materii grase și uleiuri minerale, 5. Materii prime, 6. Agricultura, 7. Lemnul, 8. Lucrătorii, 9. Expedițiunea, 10. Utilizarea mașinilor – sistemul de exploatare a fost împărțit, potrivit destinației bunurilor, în două categorii: Feldrequisitionsgüter, pentru întreținerea armatei de ocupație, și Wirtschaftsgüter, mărfuri destinate consumului intern al populației civile.

Cantitățile mai mari de produse din ambele categorii se procurau în județul Gorj, la fel ca și în celelalte zone militare de exploatare economică, prin sistemul rechizițiilor, care au fost de trei feluri: Anegnunbeschlagnahme (rechiziții pentru însușire, mărfurile respective devenind proprietatea administrației militare), Sieherungsbeschlagnahme (rechiziții cu darea în garanție, în sensul că bunurile respective rămâneau în custodia foștilor proprietari pentru a fi ridicate la nevoie de administrația militară) și Kleinbeschlagnahme (rechiziții de mărunțișuri, respectiv a unor obiecte de mică valoare luate de la mai mulți proprietari deodată).

În urma cercetării fondurilor arhivistice deținute de Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale („Prefectura Județului Gorj” și „Primăria Orașului Târgu-Jiu”), am identificat o serie de documente scrise atât în limba germană, cât și în limba română, din perioada ocupației germane în Gorj, referitoare la sistemul de rechiziții, exploatare a populației și a resurselor naturale.

O parte dintre aceste documente, oficiale, poartă ștampila Komandaturii germane nr. 264 din Târgu-Jiu, dar și cea a poliției orașului, „sub ocupațiune”, supravegheată îndeaproape de poliția militară germană.

prof. Andrei Popete – Pătrașcu