În comuna Fărcăşeşti, Şcoala Gimnazială din Valea cu Apă poartă de câţiva ani, numele unuia dintre eroii neamului – al celui ce a fost sublocotenent Victor Popescu. O îndreptare târzie faţă de un luptător împotriva nedreptăţilor impuse de ocupanţii nemţi şi austrieci, din timpul primului război mondial. Faţă de durităţile armatelor de ocupaţie, Victor Popescu …a organizat în rândurile populaţiei o mişcare de rezistenţă, care a avut diverse forme, de la refuzul colaborării cu inamicul şi până la lupta deschisă împotriva acestuia. Faptele sale de vitejie sunt de o importanţă majoră, mai cu seamă că a reuşit să adune în jurul său oameni hotărâţi să lupte din umbră şi să îndure, până la ultima suflare împotriva autorităţilor germane şi austro-ungare. Pentru că nu au reuşit să îi prindă nici măcar prin trădare, autorităţile militare ale forţelor de ocupaţie au recurs la represiuni asupra familiilor luptătorilor de gherilă. Mulți dintre aceștia au fost arestaţi, condamnaţi la moarte şi unii dintre ei executaţi de inamic.

În urmă cu 100 de ani, Tribunalul militar german din Târgu Jiu a condamnat la moarte 10 cetăţeni din localităţile Negomir, Bolboşi, Grozeşti, Dragoteşti, Covrigi şi Horăşti sub acuzaţia de „înaltă trădare în timp de război”. Aflând de condamnarea la moarte a unor oameni care l-au ajutat, Victor Popescu a decis o lovitură îndrăzneaţă: atacarea închisorii din Turnu-Severin pentru a-i elibera pe toţi cei deţinuţi pentru că l-au susţinut. Grupul de partizani a atacat închisoarea în noaptea de 6/7 iulie 1917, reuşind să facă o spărtură în gardul acesteia, prin care o parte din deţinuţi au izbutit să fugă. Cei condamnaţi la moarte însă, nu au putut să evadeze, iar atacul asupra închisorii a grăbit executarea lor de către germani. Cei zece martiri au fost ucişi la 11/24 iulie 1917. În faţa plutonului de execuţie, aceştia au avut o atitudine demnă.

Într-un document intitulat „Memoriu final”, emis de Comisia de anchetă a judeţului Mehedinţi pentru constatarea abuzurilor săvârşite de inamic în timpul războiului (1916-1918), sunt surprinse cu date şi fapte semnificative, aspecte ale raporturilor dintre ocupanţii străini şi populaţia civilă a judeţului, dar şi modul cum erau executaţi şi umiliţi mehedinţenii de către soldaţii germani sau austrieci. În document este surprins şi episodul executării celor zece martiri gorjeni pentru „vina că ar ajuta un ofiţer în rezervă român, Victor Popescu”:

„În primăvara anului 1917 – se arată în document – în urma unei altercaţiuni dintre un ofiţer în rezervă român, Victor Popescu, şi câţiva jandarmi austrieci, ofiţerul român refugiindu-se în pădure cu câţiva soldaţi şi comandantul militar începând urmărirea acestora, s-a răspândit în tot nordul judeţului o atmosferă de teroare de cre şi astăzi locuitorii îşi amintesc cu groază. Circulaţia pe drumuri a fost întreruptă mai multă vreme, iar acei locuitori care erau bănuiţi că ajută pe ascuns aşa numiţii revoluţionari şi că le trimit alimente prin păduri, erau închişi şi torturaţi fără milă. Cu această ocazie, surorile Cernăianu din Horăşti au fost torturate până la sânge, casa lor complet distrusă, iar tatăl lor M. Cernăianu, proprietar din Horăşti, a fost executat împreună cu alţii şi anume: notarul Constantin Cojocaru din Negomir, proprietarul Stancu Croitoru din Grozeşti, Nicolae Popescu  învăţător din Covrigi, plugarul Tudor Ungureanu din Grozeşti, Nicolae Marcu din Dragoteşti, Ilie Giumancă din Grozeşti, Ion Norocea din Bolboşi, primarul Petre Vîlceanu din Bolboşi şi notarul Ion Brăescu  tot din Bolboşi, pentru că n-au divulgat locul unde se găsea Victor Popescu. Executarea acestora s-a făcut în dimineaţa de 11 iulie 1917, pe platoul de lângă oraşul Turnu Severin”.

În memoria acestora, la inițiativa domnilor prof. dr. Dumitru Cauc și Nicolae Mitroiu, în locul unde acum 100 de ani au fost uciși cei zece eroi martiri, marți, 11 iulie 2017, la Turnu Severin, va fi dezvelită o placă omagială, însoțită de alocuțiuni, parastas și o slujbă de pomenire. Vor lua parte la eveniment, oficialități locale și județene din Mehedinți și Gorj, primari din comunele gorjene, istorici și cercetători, reprezentanți ai arhivelor, cadre militare active și în rezervă, moștenitori ai celor zece martiri gorjeni, iubitori ai trecutului și istoriei.