Continuând planul de idei conturat în volumele precedente, dedicate vieții cotidiene din Gorj, istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor ne propun o nouă carte, de această dată pentru intervalul 1959 – 1965, astfel încât „epoca Gh. Gheorghiu-Dej” să poată fi înțeleasă și la nivelul Gorjului în dimensiuni istorice cât mai apropiate de realitate.

Sub egida Societății de Științe Istorice din România, cartea Secvențe din viața cotidiană gorjeană în mărturii ale timpului (1959 – 1965) va vedea lumina tiparului în curând la editura ieșeană Pim, urmărind explorarea vieții cotidiene din Gorj, cu utilizarea unor surse documentare similare: lucrări de specialitate, memorialistică, presă locală și regională, arhive, mărturii orale etc.

Și în prezentul volum autorii încearcă să demonstreze, cu texte atent selectate, întrepătrunderea noțiunilor de „public” (ceea ce e comun) și „privat”, pentru ca cititorii să aibă adevărata reprezentare a vieții cotidiene din anii comunismului românesc, când era puternic dependentă de autoritatea de stat și de partid. Este motivul pentru care termeni precum „țărănime muncitoare”, „chiaburi”, „analfabetism”, „luptă de clasă”, „sarcini de plan”, „democrație populară”, „întovărășiri agricole”, „șantiere” etc. se vor regăsi în mod obligatoriu alături de alții, cum ar fi: „activiști de partid”, „sfaturi comunale și orășenești”, „secretari de partid”, „secretari U.T.M.”, „directori de cămine culturale”, „deputați”, „propagandiști” ș.a.m.d.

„Cititorii ce se vor îndrepta către reflecții profunde, însoțind parcurgerea lucrării cu studiul contextual al epocii, – afirmă istoricii Gheorghe și Dorina Nichifor – vor desprinde concluzia că istoria acestui meleag nu s-a oprit nici un moment, în ciuda unor stagnări regretabile, viața mergând înainte, cu bune și rele. Este motivul pentru care demersul nostru a continuat cu această perioadă, cei cărora ne adresăm fiind cu deosebire tinerii, care nu au cunoscut decât puțin sau deloc viața cotidiană a părinților și bunicilor lor. Pe de altă parte nu se pot uita accesele impardonabile de autoritarism, minciună, trădare, denunțuri nejustificate, lipsa de compasiune, răutatea, violența și altele, toate contribuind la stări de disconfort material și spiritual. Intenția noastră vizează înainte de toate latura informativ-atitudinală, existând elemente ce pot fi preluate ca valori universal valabile pentru orice regim politic: solidaritatea, lucrul bine făcut, disciplina muncii, grija pentru frumos etc.”

Revista „Restitutio”