Considerații istorice privind existența Cimitirului Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu

Tîrgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localitățile gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.

Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Tîrgu-Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților Puterilor Centrale căzuți în luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se arată în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de către inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani – se găseau în cele mai multe localități (din Gorj – n.n.) , câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan[1].

Organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Tîrgu-Jiu  începând cu anul 1917 a aparținut Comenduirii de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.  Inaugurarea cimitirului internațional al eroilor de la Tîrgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, la data de 17 noiembrie 1918.

010

Ulterior, în cimitirul de la Tîrgu-Jiu au fost depuse și osemintele câtorva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere[2]. Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”[3] se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați aici. Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini și români, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Kinegen, fost membru al Secției de administrație al etapei 264 și maiorul Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea cimitirului de la Tîrgu-Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri. Primăria orașului Tîrgu-Jiu răspundea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare foarte bună[4]. La 17 martie 1929, o nouă scrisoare sosea de la Berlin prin care „se adresau mulțumiri pentru cele relatate”.[5]

008

Informații asemănătoare celor oferite la începutul anului 1929 de către autoritățile locale din Tîrgu-Jiu despre starea bună a cimitirului, se regăsesc și în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), la prezentarea cimitirului eroilor din Tîrgu-Jiu. Inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani, menționa starea de întreținere excelentă a cimitirului și meritele colonelului român V. Kreysa, un fost ofițer al armatei Austro-Ungare, care „împreună cu cumnatul său, dl. Arendt, șef al Parcului municipal, au avut merite deosebite privind întreținerea acestui cimitir, primul acționând ca Regimentul de Infanterie nr. 18, din apropiere, să-și asume obligația de îngrijire a acestuia prin arondarea fiecărei companii a unei părți din acesta[6].

În aceeași lucrare se arată că „larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața”.[7]

009

După moartea generalului Ion Culcer (septembrie 1928), în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu, la mormântul acestuia a fost ridicat un bustdin bronz, operă a sculptorului Oscar Severin, înscris în lista oficială a monumentelor istorice din România, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09481[8].

În anul 1931, gropile eroilor din cimitirul de la Tîrgu-Jiu erau rânduite ca straturi lungi, delimitate de pajiști de gazon. Crucile de stejar inițiale, cu inscripționări, fuseseră înlocuite parțial, cu cruci de beton inscripționate, în timp ce „la poarta cimitirului se afla permanent o gardă militară”.[9]

Patru ani mai târziu, în anul 1935, Primăria Târgu-Jiu primea o adresă din partea Comitetului Central al Societății Cultul Eroilor, prin care se dădeau indicații cum să fie reorganizat cimitirul prin centralizarea tuturor osemintelor eroilor: „îndrumările  mergeau până acolo încât era specificată și modalitatea de executare a împrejmuirii. Aceasta urma să fie executată din piatră sau beton armat. În fundalul cimitirului ar urma să se construiască o criptă sau s-ar putea amenaja fie un panou arhitectonic monumental, fie chiar un monument mult mai simplu[10].

Societatea Cultul Eroilor aproxima costul unei asemenea lucrări la suma de 400.000 lei, jumătate din sumă urmând să fie asigurată de către autoritățile locale, precum și prin „contribuție publică benevolă[11].

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul Eroilor de la Tîrgu-Jiu a fost ridicat și un Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”. În fața mausoleului, înconjurate de un zid de piatră se află mormintele unde își dorm somnul de veci eroii sovietici, acestea fiind așezate pe trei rânduri, cu 42 semne de căpătâi.

După 1989, trupurile altor eroi, morți în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost depuse în cimitirul de la Tîrgu-Jiu: lt. col. post-mortem Dumitru Petrescu, mort în luptele de apărare a Academiei din București, la 24 decembrie 1989 și sublt. Cristian Oancea, căzut la 23 decembrie 1989, la Sibiu.

*

În ultimii 26 de ani, soarta Cimitirului Eroilor de la Tîrgu-Jiu a cunoscut o perioadă de martiriu: bustul generalului Ion Culcer a fost furat, sute de cruci smulse de la căpătâiul eroilor, iar o parte din cele câteva zeci rămase, sunt reamenajate, spre estul mormintelor de război (la picioarele eroilor și nu la cap, cum este creștinește), a dispărut crucea centrală din Cimitirul eroilor, descrisă în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România). Mai mult, persoane care nu au înțeles nimic din dispozițiilor Art. 225 și 226 ale Tratatului de la Versailles – privitoare la morții din război, prin care semnatarii tratatului și-au luat ca obligații speciale să respecte și să întrețină toate mormintele militarilor îngropați pe teritoriile lor respective; să recunoască orice comisiune însărcinată cu identificarea mormintelor sau cu ridicarea de monumente comemorative și să-i înlesnească misiunea; să facă înlesniri pentru repatrierea osemintelor și ale internaților ce sunt asimilate mormintelor militare; să își procure reciproc lista completă de morți cu toate informațiunile necesare identificării lor; idem toate indicațiunile asupra numărului și locului mormintelor fără identificare – au ridicat cavouri, peste osemintele eroilor germani, austro-ungari și români din Primul Război Mondial. Astăzi, Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu mai numără 37 de morminte, însemnate cu cruci (lipsă 18), în stânga aleei ce duce la soclul fără bustul generalului Ion Culcer și 41 (lipsă 6) în dreapta aleei. La capătul acesteia, dispuse în semicerc, se mai găsesc doar câteva zeci de morminte ale eroilor germani și austro-ungari (48 cruci în stânga și 28 cruci în dreapta). Cimitirul Eroilor Sovietici este și acesta într-o nepermisă stare de degradare, în special zidul ce delimitează perimetrul dedicat eroilor sovietici, are însemne de căpătâi (pietre funerare) lipsă, precum și copaci crescuți pe mormintele acestora.

Precizăm de asemenea că în ultimii ani, de la data înființării Cimitirului Militar, exhumarea rămășițelor pământești ale eroilor din Cimitirul de la Tîrgu-Jiu s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 379 din 30 septembrie 2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război,  publicată în M.O., Partea I nr. 700/7 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare a H.G. nr. 635 din 29 aprilie 2004 și a Manualului MAN – Oficiul Național Cultul Eroilor nr. DRP-6/04.12.2014, privind strămutarea mormintelor de război.

Exhumarea și reînhumarea se poate realiza numai cu avizul și sub supravegherea Oficiului Național Cultul Eroilor, prin respectarea unor proceduri specifice de colectare a osemintelor și obiectelor găsite cu prilejul exhumării, inventariere etc., obligatoriu în prezența unui reprezentant al bisericii, iar în cazul în care identitatea religioasă a persoanei exhumate/reînhumate este alta decât cea ortodoxă (cazul mormintelor de război cu eroi germani, unguri și ruși), se va lua legătura cu reprezentantul bisericii sau cultului respectiv. Executarea lucrărilor de reînhumare necesită deasemenea proceduri speciale, precum și marcarea locului reînhumării, așa cum este stipulat în anexele nr. 1-13 din Manualul MAN – Oficiul Național Cultul Eroilor nr. DRP-6/04.12.2014. Prevederile mai sus menționate nu au fost respectate în cazul exhumărilor și reînhumărilor din Cimitirul de Onoare (Eroilor) din municipiul Tîrgu-Jiu, mai mult s-a constatat dispariția suspectă a majorității însemnelor de căpătâi.

*

În ultimii doi ani, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj a înaintat numeroase memorii instituțiilor în măsură să ia atitudine față de cele prezentate în rândurile de mai sus. Cu toate acestea, propunerile asociației au fost de fiecare dată ignorate: Restaurarea Monumentului generalului Ioan Culcer, prin refacerea bustului, conform documentelor identificate la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale. Ridicarea a două panouri (ziduri) comemorative, de 500/100 cm, amplasate în stânga și în dreapta mormântului generalului Ioan Culcer, care să cuprindă numele tuturor eroilor înhumați (strămutați) în Cimitirul Eroilor, înscrise câte 10 nume pe plăcuțe de gresie de 20/30 cm., conform „Registrului pentru Cimitirul de Eroi” aflat în posesia Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale. Restaurarea Crucii memoriale, din piatră, pe locul inițial, conform documentelor de arhivă. Reamenajarea intrării la Monumentul Ostașilor Sovietici, restaurarea împrejmuirilor din cele trei incinte ale cimitirului și tăierea arborilor din incinta acestora. Reamenajarea parcelelor de amplasare a mormintelor eroilor din Cimitirul Eroilor, până la limita Cimitirului Militar deja existent și evidențierea unităților din care făceau parte, pe litere, conform „Registrului pentru Cimitirul de Eroi” de la Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale Amplasarea unui gard viu care să separe Cimitirului Militar de Cimitirul Eroilor. Sistarea construirii de monumente funerare în Cimitirul Militar eventual, redislocarea prin stabilirea amplasamentului viitor în partea de Sud-Est a Cimitirul Eroilor. Reamenajarea mormintelor, cu un strat de pământ gros de 25 cm și mărginit cu brazde (glii) de iarbă verde, iar crucile să fie fixate la capul eroilor și cu fața spre Est, sau spre aleea centrală, pentru cele fixate pe lateralele acestei alei, așa cum se regăsesc în planurile inițiale. Amenajarea unor alei de acces (betonate sau asfaltate) la Cimitirul Militar din perimetrul actual și viitor. Instalarea unor bănci de lemn în Cimitirul Eroilor Tîrgu-Jiu.

Pe 28 octombrie anul acesta, Cimitirul Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu va fi vizitat de președintele României, Klaus Iohanis și alți demnitari. Incinta cimitirului este astăzi reamenajată paisagistic fără a se ține cont de realitățile istorice. Sute de eroi continuă să-și doarmă somnul de veci în glia Gorjului fără semne de căpătâi. Da ar fi normal și firesc, într-o Românie anormală și nefirească, să aprindem o lumânare, să-i rugăm să ne ierte pentru că nu știm să le urmăm exemplul, pentru că nu mai înțelegem astăzi sensul luptei și jertfei lor.

Nu avem nevoie de cuvinte în fața eroilor, ci doar de o inimă care să simtă pulsând istoria familiilor noastre pri vene, căci nu există familie care să nu aibă un erou. Pe oaselor lor odihnește astăzi statornic pământul Gorjului. Sunt mulți și necunoscuți eroii de la Tîrgu-Jiu și poartă lanțurile ignoranței noastre, crezând că este suficient să le ascundem urma. Prea ușor uităm, unii dintre noi, că eroii au fost, sunt și vor rămâne piatra de temelie a comunității. Ei, eroii și istoria tăcută a jertfei lor sunt acele repere de care astăzi mai mult decât oricând avem nevoie!

prof. Andrei Popete Pătrașcu

[1] Karl Stauss, Kriegergraber in Romania, Sibiu, Tipografia Honterus, 1931, p. 71. 

[2] Ibidem.

[3] S.J.A.N. Gorj, Fond Prefectura jud. Gorj, dos. 1/1915, f. 1-20.

[4] Gabriela Popescu, Cimitirul Eroilor din Tîrgu-Jiu, în „Caietele Columna”, nr. 1(63)/2011, p. 17.

[5] Ibidem.

[6] Karl Stauss, op. cit.

[7] Ibidem.

[8] Bustul, care nu avea un sistem de prindere fiind așezat pe un soclu construit din blocuri de piatră nefasonate a fost furat la 12 martie 2010.

[9] Ibidem.

[10] Gabriela Popescu, op. cit.

[11] Ibidem.

Reclame

Un gând despre “Considerații istorice privind existența Cimitirului Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s