Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, Academia Română, Centrul de Studii Transilvana și Comitetul Național al Istoricilor din România organizează la Cluj-Napoca în perioada 25-28 august 2016, prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români.
În societatea românească actuală, dar și în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate. Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului și interpreți ai documentelor, ci trebuie să reprezinte o voce distinctă în spațiul public, să își asume, în baza experienței specifice breslei, prezentarea de soluții și răspunsuri la problemele cotidiene care își au originea, sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. În același timp, explozia tematică și publicistică din câmpul cercetării istorice îngreunează cunoașterea adecvată a întregului spectru de preocupări actuale ale istoricilor români, iar circulația informației și a producției bibliografice între centrele de cercetare nu funcționează întotdeauna așa cum ar fi dezirabil. Reunirea istoricilor români în cadrele unui Congres, organizat periodic sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România, instituție afiliată la International Committee of Historical Sciences (ICHS) și care reprezintă țara noastră la congresele mondiale de istorie organizate din 5 în 5 ani, precum și la activitățile curente ale Biroului ICHS, este un bun prilej pentru breasla istoricilor de a dezbate într-o ambianță elevată principalele probleme cu care se confruntă slujitorii muzei Clio. Congresul oferă șansa accesării unei platforme de comunicare intra-profesionale care va contribui, cu siguranță, la îmbunătățirea, pe termen mediu și lung, a cercetării istorice românești și la o mai accentuată și mai coerentă prezență a istoricilor români în spațiul public.
Sâmbătă, 27 august 2016, în cadrul secțiunii moderate de Prof. Univ Dr. Habil. Sorin Liviu Damean (Evoluția statului român în secolele XIX-XX), Conf. Univ. Dr. Hadrian Gorun va susține conferința cu tema „Reminiscențe totalitare și mituri politice în România postdecembristă”.
În lunile care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, noul regim a inițiat unele măsuri menite să vină în întâmpinarea sensibilităților cetățenilor. Deciziile și măsurile întreprinse erau de natură să inculce opiniei publice falsa impresie a unei democratizări veritabile. În realitate, conducerea Frontului Salvării Naționale a procedat la o politică de schimbări „de fațadă”, operate cu intenția de a cosmetiza imaginea totalitarismului comunist sub masca unei așa-numite „democrații originale”. După ce au moștenit de la Partidul Comunist Român un vast și rigid aparat birocratic și de represiune, exponenții noului regim au tins să domine întreaga activitate politică (prin atribuirea unui rol pur formal opoziției) și să monopolizeze mijloacele de persuasiune, prin exercitarea controlului cvasi-complet asupra mass-media. De asemenea, este de menționat exercitarea violenței și a terorii polițienești împotriva celor care puneau sub semnul întrebării infailibilitatea noii conduceri. În perioada postdecembristă, s-au perpetuat deopotrivă unele mituri politice, valorificate cu asiduitate de regimul și ideologia comunistă, precum mitul liderului carismatic, mitul Salvatorului, ori mitul revoluției. Indubitabil, există o legătură indisolubilă între ideologie și mit, orice ideologie având un miez mitologic. Îndeosebi puterea apelează la mituri pentru a se legitima pe sine. Nu în ultimul rând, în regimurile nedemocratice și totalitare, puterea, în general, și liderii carismatici în special, stăpânesc foarte bine arta manipulării mulțimilor, speculând cu abilitate caracteristici definitorii ale acestora (identificate de către Gustave Le Bon), precum impulsivitatea, credulitatea și iritabilitatea. Evenimentele de la începutul anului 1990 și, cu deosebire, răbufnirea de violență din iunie confirmă această stare de lucruri.
Asociația cultural - istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” 